...

Lupta contra sentimentelor. Nu vreau sa ma resemnez in fata sentimentelor si nu am vrut sa recunosc nimic. Dar recunoasterea vine de la sine. Asa cum totul vine de la sine.

Asa cum tot frumosul se distruge, asa cum din ruine se ridica frumosul si cum din nou se distruge.

E absurd cum uneori clipele frumoase sunt umbrite de chestii urate si ridicole. Te bucuri de anumite momente si la un moment dat uiti, si se concretizeaza actualitatea... Doare.........

Imi amintesc de privirea perechii de ochi , vad realitatea si ma scufund intr-un loc ciudat si intunecat. Razele de lumina se pierd... umezeala se acutizeaza...acum se pierde si el...aerul devine mai rece,mai intepator.... intuneric. Fara capat.

Simt si eu un sentiment concret si nici el nu poate fi cum trebuie. Mereu se baga cate ceva. Cate cineva.

Sau poate doar eu ma bag unde nu trebuie.
                                                                                             Mi.♥