luni, 11 iulie 2011

Cind dragostea orbeste...

 Dintotdeauna dragostea a fost proiectata in spatiul magic,asociata cu farmecele pe vremuri sau taxata drept "oarba" in zilele noastre.Cum stau,de fapt,lucrurile?Exista "greseli" in dragoste?De ce iubim uneori persoane cu care aparent nu avem nimic in comun?Sau poate avem totusi...
Intr-o buna zi,Nebunia s-a gindit sa-si invite prietenii la o petrecere.Si dupa ce s-au adunat cu totii,Veselia,ca sa mai invioreze atmosfera,ca doar asta e treaba ei,a propus sa se joace cu  totii de-a v-ati ascunselea.Ideea a fost primita cu entuziasm,doar citiva s-au abtinut.Adevarul a decis sa nu se ascunda si...de ce s-o faca,la urma urmei?!Mindria a refuzat,sub pretextul ca ar fi un joc prostesc(de fapt,era invidioasa ca nu fusese ideea ei),Lasitatea n-a vrut sa se riste,Lenea si Frica au refuzat si ele,fiecare din motivele ei.Nebunia,incintata de ideea de joc,s-a oferit sa numere.Zis si facut.Lipsa-de-griji s-a tolanit in primul strat de trandafiri frumos mirositori.Invidia s-a ascuns la umbra Consecventei,care reusise sa se catare pina in virful celui mai inalt copac,Frumusetea si-a gasit ascunzatoarea perfecta-un lac cristalin;Libertatea s-a ascuns intr-o rafala de vint,iar Tristetea a inceput sa plinga-asa,din senin.La fel Si Disperarea,care s-a trezit in fata unui zid si n-a mai stiut incotro."98,99,100!"  "cine nu-i gta,il iau cu lopata",a terminat Nebunia de numarat.Prima descoperita a fost Curiozitatea-vrind sa vada cine pica primul,a riscat sa-si scoata capul din ascunzatoare.A doua a fost Generozitatea-ramasese cu un ascunzis cam slabut-pe cele bune le cedase prietenilor.Si Bucuria a fost descoperita repede-i se  auzea de departe ginguritul.Dupa Egoism n-a trebuit sa caute prea mult,s-a dat singur in vileag.Cu Indecizia a fost si mai usor:statea pe un gard si nu se putea hotari pe ce parte sa se ascunda.Si uite-asa,Nebunia si-a gasit toti prietenii ,numai Dragostea lipsea...Asa ca a pornit in cautarea ei.A cutreierat munti si vai ,a cautat-o sub pietre,a cautat-o in spatele curcubeului,a cautat-o prin copaci.Si cind era pe cale sa renunte,a zarit un tufis de trandafirri salbatici.Cu o nuielusa a inceput sa miste crengile,pina cind a auzit un tipet de durere.Era Dragostea,careia spinii ii scosesera ochii.Nebunia a implorat iertare si,in cele din urma,i-a propus un tirg:s-o insoteasca peste tot si sa fie vederea ochilor ei.Si,uite asa,de atunci Dragostea e oarba si vesnic insotita de Nebunie.

                                                                                        Sursa:Cool Girl ♥

luni, 4 iulie 2011

(fara titlu)


Lasa-ma sa zbor catre cer,caci vreau sa ating acel nor .Sa zbor in nestire deasupra lumii si sa zaresc cu coada ochiului zimbetul tau senin, pentru ca doar atunci ai realiza cit de departe as merge pentru tine.
 Sunt mai mult decit o mie de vise...
Poveste asta cu miros,te ameteste asa-i? Te face sa te simti  bine, sa te ineci in vis dupa vis, sa te pierzi in iluzie dupa iluzie si in final, in final…nu mai intelegi nimic. Pentru ca mirosul a fost prea puternic sa te mai lase sa fii atent la altceva, pentru ca nu ai mai simtit niciun gust si nicio aroma.Si da,nu este ceea ce vreau sa fie,esti atit de diferit,dar totusi ca altii...
                                                                                                               Mi.♥  

duminică, 3 iulie 2011

poti?

te provoc sa indraznesti ceea ce iti doresti
indrazneste sa iubesti cum nu ai mai facut-o pana acum
indrazneste sa traiesti viata ca si cum asta ar fi ultima zi
indrazneste sa nu fii amabil
indrazneste sa fii fals
indrazneste sa joci doua roluri in acelasi film
indrazneste sa fugi de realitate
indrazneste tot ce iti vine in minte
indrazneste de n ori...
                                 Shi...poti?

sâmbătă, 2 iulie 2011

De azi

De azi te iubesc suficient. 
Nu mult, 
nu foarte mult, 
nu mai mult. 
Suficient si atat. 
Ca totul sa fie ok. 
Nu foarte bine, 
nu superb, 
ci doar ok. 
Pentru ca dupa un superb 
exista si un groaznic. 
Asa ca ok e mai mult decat suficient. 

vineri, 1 iulie 2011

O lume intr-un sarut

Si daca...Si daca ar veni spre ea,ar deschide bratele si, fara vorba ar lua-o,s-ar invirti cu ea si ar fugi,ar dansa,ar alerga si apoi...Se scutura putin si incearca sa-si alunge starea  de visare in care cazuse.Era destul de greu pentru ca deja nu-l simtea aproape.Era un miraj,o lume cu doua personaje.Nu s-a trezit din vraja nici in momentul  cind el a disparut din raza ochilor ei.O briza blinda o mangaie pe fata si inchise ochii.Era cel mai bun lucru pe care-l putea face.Apoi inceta sa mai gindeasca si doar astepta...Sa o cuprinda,sa o ia,sa o sarute,cu buze moi,fiebinti,cu toata forta si blindetea adunate la un loc intr-o pasiune ce cauta sa se exprime doua guri cautindu-se,fiecare cautind sa afle totul despre celalalt,sa fie subjugat,totul adunat intr-un sarut...A vrut sa deschida ochii si ia fost teama.Vis sau realitate?A stat in continuare citeva momente cu ochii inchisi.incercind sa accepte,sa interiorizeze totul,dar nu prin imagini,ci prin senzatii si emotii.Ii simtea rasuflarea pe linga obraji...Ar fi vrut sa-l intrebe de unde venea si cine era,daca era real.Daca ar fi deschis ochii ar mai fi fost el acolo?Clipi incet si genele i se desprinsera.Da,era acolo,privind-o cu aceeasi  ochi patrunzatori.Fara un cuvint,ii lua miinele si i le saruta,apasat,fara sa-si ia ochii nici macar o secunda de la ea.Apoi i le duse la piept si o facu inca o dta sa-l simta ca pentru a-i spune ca e viu,ca a trait totul,ca a simtit...Emotii,senzatii...Ea.In cotinuare cuvintele nu voiau sa se intrupeze si nu stiu ce sa faca decit sa inchida ochii din nou.Cind ii deschise,el nu mai era.Disparuse de unde venise,in intunericul noptii.Dar fusese...Gustul lui nu era o minciuna,inima ei nu o mintea,iar palmele ei erau pline de aatingerea lui.Un sarut de nicaieri,ce adunase intreaga lume in el si fusese daruit ei...pentru totdeauna.O lume intr-un sarut...

                                                                                                                          Mi.♥